Ruletă: Sistemul Touch and Go

Fie că este vorba de cât de des sunt lansate anumite numere sau de schimbări la pariere, jocul de ruletă serveşte drept cale de explorare pentru mulţi jucători. Sistemul ‘touch and go’ nu face excepţie, iar metoda a fost detaliată pe larg de autorul Frank Scoblete, un adevărat ‘guru’ al mesei de ruletă. 

Cine este Frank Scoblete?

Poate că nu mulţi din afara cercului jucătorilor îi vor şti numele, dar Frank Scoblete este probabil unul dintre cei mai prolifici scriitori din domeniul jocurilor de noroc din istorie, cu peste 35 de publicaţii care acoperă o varietate de tipuri de jocuri, inclusiv zaruri, blackjack şi, desigur, ruletă. 

Crescând în Brooklyn, Frank a absolvit mai târziu literatură şi filozofie şi a devenit scriitor, precum şi editor al unei reviste şi autor de programe radio. A fost profesor de engleză şi a înfiinţat o companie de teatru, demonstrând astfel amploarea vieţii cu mai multe faţete a lui Frank. 

Pasiunea lui principală o reprezintă, fără îndoială, jocurile de noroc. Experienţa bogată a lui Frank înseamnă că a fost implicat în mai multe programe de televiziune şi documentare, cu ruleta ca protagonist principal. Printre numeroasele sale studii, care pot părea complicate pentru cei nefamiliarizaţi, Frank a optat pentru o metodă bazată pe o idee simplă. 

Sistemul Touch and Go

Înainte de a detalia metoda, este important să ne familiarizăm mai întâi cu dinamica ruletei.  Roata conţine 37 de căsuţe (36 de numere plus zero sau eventual zero dublu la Ruleta americană). Numerele sunt aranjate într-o ordine care nu este aceeaşi cu cea pe care o vedem pe masa de joc unde plasăm pariurile (ele sunt aranjate în ordine crescătoare în rânduri de trei). 

Numerele de la roata europeană (cu un singur zero) sunt aranjate într-o ordine aleatorie, care alternează. De obicei, găsim acest tip de aranjament: 0, 32, 15, 19, 4, 21, 2, 25, 17, 34, 6, 27, 13, 36, 11, 30, 8, 23, 10, 5, 24, 16, 33, 1, 20, 14, 31, 9, 22, 18, 29, 7, 28, 12, 35, 3, 26 (şi apoi din nou 0) în Ruleta europeană. Această prevedere ar fi crucială pentru sistemul ‘Touch and Go’ al lui Frank Scoblete, care se bazează pe capacitatea de a indica ‘vecinii roţii’ dintr-o serie a ultimelor douăzeci de rezultate. Scoblete le-a clasificat astfel: ‘Vecinii lui Zero’ (sectorul roţii de la 22 la 25), ‘orphans’ şi Seria 5/8 (sectorul de la 27 la 33). 

Alegerea „Vecinilor Roții”

Pentru a şti pe ce numere să pariem folosind metoda ‘Touch and Go’, va trebui să folosim o caracteristică pe care aproape toate ruletele (fizice şi online) o au acum disponibilă pentru jucători: secvenţa ultimelor douăzeci de numere care au fost lansate. 

În continuare, sarcina noastră este să identificăm din acele douăzeci de numere care şi câţi ‘vecini ai roţii’ există. Din nou, acestea trebuie să fie perechi de numere învecinate pe roata ruletei, nu pe spaţiile de pe masă. Sarcina este relativ uşoară pentru cei care sunt deja familiarizaţi cu ruleta. Să luăm un exemplu simplu pentru a înţelege mai bine procesul… 

Aceasta este secvenţa ultimelor 20 de lansări la ruletă: 

10, 12, 36, 31, 7, 28, 32, 8, 12, 4, 23, 18, 9, 27, 34, 2, 26, 35, 20, 22. 

Observi vreun ‘vecin al roţii’ pe această listă? ‘7’ şi ’28’ sunt unul lângă altul pe roată; acesta este un exemplu de ‘pereche’. Deci, jucătorul care foloseşte metoda ‘touch and go’ va paria pe ambele aceste două numere data viitoare. Dacă ar fi mai multe ‘perechi’, jucătorul ar paria şi pe aceste numere. Nu există? Jucătorul ar trebui pur şi simplu să stea şi să aştepte ca o ‘pereche’ să apară în rundele ulterioare. 

Când și cât să pariezi?

Cât de mult? Ei bine, acest lucru depinde de managementul bankroll-ului şi de buget. Să presupunem că găsirea perechilor de numere apropiate nu este atât de rară pe cât ar părea. Va trebui să fim pregătiţi să plasăm mai multe pariuri. Și să le susţinem pentru un număr consistent de runde de ruletă. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că miza noastră este sustenabilă pe termen lung. 

Cât timp să pariezi? Va trebui să pariem toate numerele noastre din ‘perechi’. Până când acestea dispar din cele douăzeci de numere de pe masă. În cazul nostru, de exemplu, există cel puţin 14 învârtiri ale roţii înainte ca ’28’ să părăsească lista. Sau unul dintre cele două numere nu iese şi câştigăm miza. Trebuie să remarcăm că, în acelaşi timp, vor fi adăugate încă 14 numere la lista de rezultate. S-ar putea să găsim alte ‘perechi’ de vecini pe care să pariem. 

Notă. În acest sistem nu pariezi pe un singur număr. Prim urmare, în exemplul nostru, când apare ’28’, nu mai jucăm nici ‘7’. Dacă am mai avea de jucat (cel puţin) o altă pereche de numere, am continua. Am juca toate cele trei numere rămase până vor ieşi pe roată sau din lista de douăzeci. 

Funcționează sistemul Touch and Go?

Ca toate metodele de joc, sistemul Touch and Go nu garantează în niciun fel succesul. Autorul acestui sistem ne spune acest lucru, subliniind că ‘sistemele pot fi distractive, dar nu te poţi gândi niciodată să învingi jocul pe termen lung’.

Dar există cel puţin o teorie logică în spatele acestor alegeri? De fapt, da, există o teorie matematică care susţine metoda. Pentru a înţelege acest lucru, folosim un exemplu bine-cunoscut, numit ‘paradoxul zilei de naştere’. Dacă te-aş întreba care sunt şansele ca într-un grup de 23 de persoane să mai fie cel puţin alte două cu aceeaşi dată de naştere? Ce ai spune?  Majoritatea ar crede că nu există prea multe şanse într-un eşantion de doar 23 de persoane. Matematica din spatele teoriei nu susţine acest lucru. 

Fără a-ţi oferi calcule complicate de probabilitate condiţionată, dintr-un eşantion de 23 de persoane, probabilitatea ca (cel puţin) două dintre ele să aibă aceeași zi de naştere este deja de 51%. Extinde mărimea eşantionului la 30 de persoane, iar probabilitatea este de 70%, iar la 50 de persoane este de 97%. 

Joacă Responsabil.